duminică, 6 iulie 2014

RECENZIE - Rapture (Damnare #4) de Lauren Kate


Cerul e umbrit de aripi...

La fel ca nisipul ce curge in clepsidra, timpul se scurge pentru Luce si Daniel. Ca sa-l opreasca pe Lucifer sa stearga trecutul ei trebuie sa gaseasca locul unde ingerii au cazut pe Pamant.

Forte intunecate ii urmaresc, iar Daniel nu stie daca poate trece prin asta din nou - sa triasca doar ca sa o piarda pe Luce iar si iar. Si totusi, impreuna au de-a face cu o batalie ce va sfarsi cu morti... si praf de inger. Sacrificii uriase sunt facute. Inimi sunt distruse.

Si brusc Luce stie ce trebuie sa se intample. Ca ea trebuise sa fie cu altcineva decat Daniel. Blestemul pe care l-au purtat a fost mereu despre ea - si dragostea pe care a refuzat-o. Alegerea pe care o face acum este singura care conteaza.

In lupta pentru Luce, cine va castiga?


(descriere tradusa de mine)


RECENZIE:


Trebuia sa citesc volumul asta cand il publica Litera si nu pentru ca as avea ceva cu ei, dar doar pentru ca le citisem pe celelalte in romana. Insa cam stau prost cu rabdarea in ultimul timp si ma rodea rau si curiozitatea, asa ca am cedat. Si l-am citit in engleza. Si l-am devorat in mai putin de cinci ore, iar acum ma simt si trista si extrem de fericita. Dar sa le luam pe rand.

Deja cred ca nu mai e un secret, pentru cei care-mi citesc blogul, ca imi place extrem de mult aceasta serie. Doar ce-am devorat volumele doi si trei putin mai devreme. Seria asta a fost o cursa intr-un rollercoaster nebunesc si n-am stiut in ce ma bag cand m-am apucat de primul volum. 

Cu fiecare volum Lauren Kate a mai urcat niste nivele, a conturat si mai bine personajele, a trecut de niste limite si a mai lasat niste clisee enervante in urma si m-a facut sa iubesc seria asta, sa respir odata cu personajele si sa ma bucur. Recunosc ca e prima serie cu ingeri pe care o citesc si pe care o termin si stiu sigur ca va ramane una din favoritele mele, si nu doar din cele cu ingeri, insa nu cred ca e doar o serie cu ingeri. Lasand asta deoparte poti sa vezi ca sunt aduse in discutie si alte teme cum ar fi prietenia, familia, increderea in tine si-n ceilalti, lupta pentru ce-ti doresti si incercarile de a-l obtine, descoperirea a ceea ce esti cu adevarat.

Sunt foarte trista ca am terminat seria, pentru ca las in urma niste personaje minunate si stiu ca-mi va fi doar de ele, si nu doar de Cam, Luce si Daniel, ci si de altii. Cumva autoarea a vrut si a reusit sa puna accentul si pe alte personaje si a oferit fiecaruia ocazia sa-si spuna povestea si sa-si aduca ajutorul si aportul in aceasta serie.

Privind in urma, la primul volum, imi vine sa zambesc nostalgic. Asa cum nici Luce nu stia ce-o asteapta, nici eu nu stiam prin ce-o sa trec, dar pot sa zic ca a meritat si ca, la fel ca si ea, n-as regreta nicio alegere. Iar daca vreodata o sa-mi fie dor de aceasta serie o voi reciti pe nerasuflate. 

In niciun caz nu va zic ce s-a intamplat in acest volum, dar sincer tot ce trebuia a fost prezent, toate piesele s-au asezat la locul lor, povestea a avut sens si nimic n-a fost lasat deoparte. Iar faptul ca autoarea a reusit sa treaca prin atatea vieti si sa mentina clar firul povestii si sa lase indicii peste tot, prin timp si spatiu, nu-i decat de admirat. As vrea ca toti sa nu mai gandeasca de aceasta serie ca e doar o poveste cu ingeri si sa inceteze s-o mai nuneasca cliseica daca n-au citit-o pe toata sau doar au auzit ei de undeva ca nu-i buna. Pentru ca asa multe carti raman nedescoperite. 

Eu cred si o s-o spun mereu - seria Damnare e o serie extraordinara, foarte bine scrisa si construita, cu mult suspans si ca un labirint, pentru ca nu stii ce urmeaza dupa colt, ce se ascunde in intuneric, unde sunt solutiile si daca trebuie sa le cauti pe pamant sau in interiorul tau. Imi place mult ca autoarea a vrut sa creeze ceva mai bun decat povestea tipica si ca aceste volume n-au fost scrise doar ca sa fie, ci au fost umplute cu ce trebuia. Nu cred ca ceva a fost in minus sau in plus si privind in ansamblu toate deciziile facute, ale personajelor, au sens in final, iar finalul cartii si al seriei mi s-a parut realist. Si ma bucur ca s-a terminat asa, nu cred ca alt final ar fi functionat.


Recomand seria celor ce n-au citit-o sau care au inceput-o si n-au terminat-o, iar pentru mine a fost o calatorie frumoasa, plina de diferite emotii si pe care as relua-o. 


5/5

1 comentarii:

Alexandra Gheorghiev spunea...

E seria mea preferata si ma bucur tare mult ca iti place. Sper ca editura litera sa nu abandoneze aceasta frumoasa serie.